Se-ngroapă soarele încet pe deal;
Este-o caisă coaptă, cu-aură de foc,
E-un intermezzo, static, pe același loc...
Îl poți privi, e-un gel topit, de-un aur ireal.

Se duce discul, de minune, în străfund,
În spate cerul, este-n flăcări, boreal.
Albastrul zilei, ia un aer mov, astral...
O vrabie, iubitu-și cheamă, implorând.

Trilul din zi, e-un ciripit, arar, frugal;
Totul devine, umbre, doar contur,
O boare mlădioasă, de răcoare-și face tur...
Lumea se moare-n negru, trece-n ideal.

Sunt ultimele șoapte-n susurul de cină;
Dorințe împletite se dezleagă-n dor,
Inima-i în relax de griji, e în amor...
Oh, frumusețea visului începe...
Seara e de vină.
12.07.2010

Vizualizări: 3

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor