iau sticla si beau

si incep sa ma fac mic, mic de tot.

cred ca am gresit am baut o substanta

ce te transforma intr-o molecula

(un omulet vazut la microscop).

nu stiu sa pling sau sa rid,?

dar nu pierd timpul incep sa alerg

peste muntii de covor.

o poarta imensa se deschide

dau sa ies, dar nu apuc

o talpa se aseaza pe mine,

dar scap prin canelura pantofului

dintre calcii si virf.

in piept inima-mi zvicneste

ma reazam de un pom straniu

rasarit din covor.

stau si ascult se aud niste voci,

vorbesc lejer fara retineri

-ii facem praf,,.. vorbeste chelul

-sint pre prosti sa inteleaga

ca nu vor reusii nimic

-ii facem sir!... raspunde unul mai mititel.

              *

ma bucur ca sint mic si pot sa aud tot ce vorbesc

marimile lor.

of! o sa descoper ce vor

si afla-voi unde sint ascunsi

banuti disparuti din seif!

             *

dar vai! cind am vrut sa vorbesc multimii

din pieptul meu mic de molecula nu se auzi nimic.

secretul meu ramine vesnic nespus.

Vizualizări: 53

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de baloir ramona elena pe Martie 8, 2012 la 11:44pm

chiar interesant.te caracterizeaza ideile de genul acesta.felicitari.te pup

 

Comentariu publicat de HALAS ELENA DORINA pe Februarie 24, 2012 la 8:13am

Interesant  si o fantezie acest poem pe care l-am citit cu placere.

Comentariu publicat de Maria Odorescu pe Februarie 8, 2012 la 3:27pm
multumesc pentru ca -va-ţi oprit o clipa asupra rindurilor mele cu drag OM.
Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Februarie 8, 2012 la 10:15am

" stau şi ascult se aud nişte voci,

vorbesc lejer fără reţineri..."

      Oare ce şi cine le dau dreptul să-i facă praf?

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor