după ora două-ş-două 


oraşul pare mic 


străzile înghesuite în întuneric 


şerpi adormiţi în smoală 


pisicile miorlăie prin tomberoane 


alunecă prin ziduri 


năluci flămânde 

 

căutătoare de speranţă 



când închid ochii


ucid întreaga lume într-o clipă


totul se evaporă


în vis mă întreb dacă nu cumva


lumea reală e în spatele pleoapelor


iar cea din care scriu acest poem


e doar un substitut 


o pedeapsă a trezirii



moartea


e viaţă veşnică în lumea viselor


momentul în care două lumi se ating ca două buze reci


şi rămân sudate de tăcere



te desprinzi de trup

 

ca un fluture alb de-o floare putrezită


pluteşti în lumină


rămâi acolo în lumea


unde toate dorinţele se împlinesc

Vizualizări: 740

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Cercel Marilena pe Ianuarie 29, 2012 la 10:08pm

Secretul tau e ocultarea in Lumina, e viata dincolo de viata si ...un poem. Imi place.

Comentariu publicat de Maria Odorescu pe Ianuarie 29, 2012 la 10:01pm

corect dupa moarte e vesnicia dar depinde din care cele doua vom ajunge,.. Rai sa Iad ?

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Ianuarie 29, 2012 la 12:14pm
e un tot unitar
Comentariu publicat de darie lazarescu pe Ianuarie 29, 2012 la 11:51am

Ultima strofă rezistă...Cam atât...

Comentariu publicat de Marcel Vişa pe Ianuarie 27, 2012 la 2:52pm
Sau...
Mulţumesc pentru fluturi Loredana .

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor