Sfâşietoarea rugă... a nenăscutului

Mi-am cioplit propriu-mi chip...
Pe inimi de vânt
Pe strigăt de lună
Pe izvoare fără hodină...
Cum să-l mai adun - într-un „pumn de nisip“?!

Mi-am dăruit sufletul...
Fiarelor... să-i astâmpăr sfâşierea -
Cum aş putea să-i mai adun...
Rămăşiţele-i... de la festinul „durerii?!"

De trup... aş vrea să uit
Şi zidurile-i amare - să le surp...
În adâncuri tăcute!
Zadarnică trudă - să-ţi făureşti un „chip",
Pe retina timpului
Pe zborul clipelor
Şi... sfâşietoarea rugă - a "Nenăscutului"!

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor