si viaţa va trece cu viteza unui hârciog printr-un câmp necosit

printre viciile mele persistă un miros de mortăciune
cu guler apretat şi redingotă neagră
dar şi o teamă nedisimulată care-mi sfâşie în fiecare noapte
bucăţi mici de insomnie cu parfum de mosc
fâşii de carne
fâşii de tristeţe cu iz balcanic
la graniţa dintre ficţiune şi realitate
dorm din ce în ce mai mult
scriu din ce în ce mai puţin
iubesc din ce în ce mai neutru
cineva se ascunde zilnic în corpul meu
îmi amestecă organele culorile temerile
îmi trimite mesaje codificate
din umbra încheieturilor şi-a tendoanelor
îmi desenează trasee montane îmi face incizii
un rictus dilatat care mângâie
ca o pală de vânt canaturile ferestrei
stai liniştit îngerii lucrează de zor la destinul tău cu măşti veneţiene
stai liniştit viaţa ta încape lejer într-o filă de caiet dictando
nu trebuie să te prefaci trebuie doar să fii tu
tu însuţi
un străin cu o mare doză de nefericire la purtător
învăluit în parfumul unei mici schizofrenii tomnatice
cum ar fi să-ti îngropi faţa între sânii lui marlene
undeva în muzeul figurinelor de ceară
cu timpul îmi voi aduna puţinii prieteni
în jurul focului de tabără
cu timpul voi învăţa zborul de noapte
cu timpul mă voi transforma într-un liliac uriaş şi mucalit
cu aripi negre şi conştiinţa scârboasă întoarsă pe dos
cum întorci şosetele în maşina de spălat
cu timpul nu-mi voi mai putea finanţa obsesiile
şi plictiseala şi scrisul în compania unui singuratic pahar de vodcă
şi pentru asta îi invidiez pe puştanii de douăşcinci de ani
care-şi finanţează şezătorile din pensiile bunicilor
din buzunare răzbate doar bâzâitul macabru al muştelor aristocrate
mi-e frică de boală (toata viaţa am fost un ipohondru)
candva voi muri (şi asta e o certitudine)
de o formă modernă de cancer
candva voi ajunge pe plajele din mallorca
înfăşurat în prosopul de baie
cu sigla echipei favorite tatuate pe umărul drept
şi toate gesturile vorbele vor fi bine lucrate la sala de fitness
fiecare muşchi fiecare fibră
bolile copilăriei vor atârna ca nişte tablouri de petraşcu
pe peretele scorojit din sufragerie
si viaţa va trece cu viteza unui hârciog printr-un câmp necosit

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ada chifor pe Septembrie 1, 2009 la 2:46pm
...campul fiind necosit nici nu ne dam seama ca nu e vantul! :)

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor