stau sigur
nu nu singur am greşit
îmi înfig picioarele într-un sac de piele
făcut la comandă
la cea mai veche fabrică de saci
de pe pământ
de acolo şi faraonul şi-a comandat unul
căruia din ce am înţeles încă îi pluteşte
umbra undeva în marea roşie
mă ghemuiesc în el
las o mică fereastră cât o nară de om
ca să pot lua din când în când
câte-un pumn de aer
şi să pot privi spre cer
din această grămadă de gunoi
unde sunt abandonat ca un prunc nedorit

__________________________________
România-Bucureşti
16-06-2007
__________________________________

Vizualizări: 6

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor