SINGURĂTATEA ȘOIMULUI

 

„Cine cunoaște inima Șoimului?

Doar Dumnezeu Domnul este zborul său.”

(Theophil Magus)

 

Singurătatea Șoimului este regală - prin comparație cu ființa umană.

Singuratatea Șoimului este divină – prin dragostea lui Dumnezeu.

Cerul senin, cerul înnegurat de furtună măsoară nemărginirea Șoimului în zbor.

Da, munții, câmpiile, pădurea și stâncile, râurile, fluviile și oceanul - doar acestea sunt martorii tăcuți și înfiorați ai Șoimului în zbor.

Singurătatea Șoimului este regală – în suferința sa de necuprins.

Singuratatea Șoimului este divină – în bucuria sa infinită.

Cine cunoaște inima Șoimului?

 

„… oceanul de lut …

cer de plumb; urlă vântul …

chiuie Șoimul…”

 

Vizualizări: 67

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor