Nu pot să scriu în fiecare zi,
mâna-mi e de vină,
ia tot lipsit a ta palmă,
s-o ţină.

nici ochii mei nu pot,
în fiecare zi să plângă,
căci au uitat privirea dragă,
a aceleia de lângă.

nici inima nu-mi poate bate,
s-o simt din nou prin piept cum iese,
demult s-a scurs emoția iubirii,
și a-ncetat să-i pese.

nici glasul,cum eram cândva, nu-l mai aud,
e rece, indiferent și rău,
și-acum mi-e dor de el la fel de mult,
cum mi-este dor de gândul tău.

cand scriu, îmi vine iar să plâng,
când stau și mi-amintesc de toate,
cândva la pieptul meu din nou am să te strâng,
să-mi simți inima cum pentru tine bate.

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor