Mă plictisesc toate

sunt la fel

si aceeași moarte le cunoaște

Eu

aș vrea acest vis fără rost

să cadă odată cu ploaia de meteori

ce se anunță în noaptea asta.

La ce bun stelele?

că mint

sunt doar niște pietre atârnate de cer

nu strălucesc !

Dac-ai știi cât le-am iubit lumina

ai deveni totuna cu umbra de pe pereți

a gândului meu.

Te miri că nu mai văd răsăritul?

Cum să mai pot când ești rupt din sufletul meu,

prieten drag.

 

Vizualizări: 42

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor