stingheră într-un colţ

din camera de la etaj

unde soarele nu pătrunde

port o pălărie verde cu boruri mari

fără a-mi lăsa ochii la vedere

doar ridurile şi gândurile lucrează în voie

pe umeri şi sâni îmi curge elegant

un poncho de aceeaşi culoare

gânduri se derulează

o sută de ani te-am iubit

te-am scris

te-am căutat

acum vântul bate invers

sud-nord

tu vârful omu

eu susurul cascadei

nu voi şti niciodată

cum să renunţ

Vizualizări: 51

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Decembrie 10, 2014 la 3:36pm

Stau...

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Decembrie 10, 2014 la 3:34pm

Imagine superbă! Mulţumesc, Corina!

Comentariu publicat de Corina Gabriela Ciobanu pe Decembrie 6, 2014 la 11:51am

inspiratia vine din inalt....

FRUMOASE VERSURI!

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Decembrie 2, 2014 la 10:01am

Încurajarea alintă!...

Comentariu publicat de Maria Vo pe Decembrie 2, 2014 la 9:58am

cum să renunti, când scrii așa frumos?!

felicitări, Elisa! - un poem minunat!

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor