Azi, înc-o Iarnă-adun în viaţă!

   E aspru gerul, în Gerar. . .

   Privesc steluţele de gheaţă,

   Sclipind strident pe trotuar. . .

 

Cu gândurile, fug acasă,

Chem amintirile din ceaţă. . .

Copilăria mea frumoasă,

Stă sub steluţele de gheaţă!

   

                       Un foc în soba-ngrămădită

                        De cinci copii, de dimineaţă,

                        Prea tare nu era-ncălzită. . .

                        Precum, steluţele de gheaţă!

 

                                          Pe geamuri, desenam cu gerul,

                                          Când respiram la suprafaţă. . .

                                          Oceanul îl uneam cu cerul,

                                          Topind steluţele de gheaţă. . .

 

                         Şi Doamne, câtă fericire,

                         Cât de îmbujoraţi la faţă,

                         O zi întreagă în neştire,

                         Striveam steluţele de gheaţă!

 

                         Dar anii iute trec, ca vântul. . .

                         De griji, devine mintea creaţă,

                         Când vrei să moşteneşti pământul,

                         Nu vezi steluţele de gheţă!

 

                     Dă-mi mâna ta, să nu-mi pierd rândul,

                           Cu o privire mă răsfaţă,

                           Îmbrăţişează-mă cu gândul,

                           Când mor steluţele de gheaţă!. . .

 - Dragomirna - Bucovina - România -

Vizualizări: 41

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor