În partea cea mai isteaţă
închisă-n contur de os,
linişte nu există

doar prefaceri urcătoare,
sub semnul spiralei
hrănindu-se cu ispitele gândului.

Cât poate să fie înaltul
de nu-l putem vedea
cu nimic?
Şi cât de adânc poate fi adâncul
de nu ajungem la el?

Doamne,
totul se naşte atât de abstract
în circumvoluţiile crierului
oricum nefolosite
şi timpul se grăbeşte...

Vizualizări: 48

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor