Pe-aleile cu versuri, sedusă-am poposit
Când un poem aparte privirea mi-a atras
Îndură-te de mine că zac neâmplinit
Stingherit de fasonul pe jumătate fals

Mă cercetează-atentă, cu multă răbdare,
Să nu mă mai sfiesc, suferinţa îmi curmă!
Îi zâmbesc şi taina îi pătrund cu glas tare:
(Poate ajunge-ntâi, ades cel de pe urmă)

A făurit stiharul, un înţelept bărbat
Ce ruga pe Domnul Sfânt mintea să îi ieie,
Că se simţea de gânduri multe asediat.
Grăbit, Tatăl îndată l-a făcut femeie.

Bărbat fiind menestrelul, iute-a obosit
Şi-a aruncat peniţa, un picuţ să mai stea
Dar tulburat de gânduri, el nu a mai găsit
Final pentru legendă, şi a rămas aşa.

C-a schilodit poemul, nu e de condamnat
Doar e bărbat iscusit, un învăţat sadea
Însuşi ,neputinţele cândva şi-a confirmat
Aprobând că refuză în cap mintea să-i stea

Că gându-i sterp de când şi-a înlocuit chipul
Orişicine-şi dă seama, logica e uşoară
Pentru el s-a oprit în loc de atunci timpul
N-a-nţeles că femeia către cer e scară



Autor: Alexa Mirela Minutza

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor