degeaba mi-am construit
punţi între gânduri
sufletul le-a dărâmat
la orizont s-au ridicat
ziduri de piatră
stânca înaltă s-a rupt
sub greutatea primăverii
au bătut-o ploi
au bătut-o vânturi
soarele nu a cruţat-o
un drob de cer
promiţător
mă cheamă printre nori
dar eu mi-am liniştit
zborul
dansez cu toate florile
mă scald în lumina soarelui
fug în ploaie
urc şi cobor cărarea
greu… dar…
pe acelaşi pământ
din podul unde e cazată tăcerea
curg amintiri ce străpung liniştea
izvor inepuizabil
pentru inima caldă
a adevărului

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Aprilie 9, 2014 la 6:33pm

Îmi place când în vers eşti cu mine!

Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Aprilie 9, 2014 la 5:55pm

din podul unde e cazată tăcerea
curg amintiri ce străpung liniştea
izvor inepuizabil
pentru inima caldă
a adevărului" Imi place pofta de viata din acest poem frumos.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor