Sunt semnul mirării… dintr-un pumn de tristeţe

Sunt..
tăcerea din mijlocul cuvântului
prizoniera fără vină într-un spaţiu ce mă acuză…
necunoscuta din pragul unei zile
întrebarea rămasă ca o rană pe ruina timpului
lacrima munţilor adunată în aurul adâncului
visul nopţii născut din aripi albe de ceară
durerea pământului oglindită în ochii amurgului
drumul trudit… de căutări zadarnice
pata de lumină din umbra Marilor Ziduri

strigătul smuls… din piatra aruncată în semeni…
ochiul de apă din fântâna ce-ademeneşte trecătorul
fructul miraculos ce-ascunde în sămânţă – secretul devenirii
pata de sânge ce mai păstrează memoria omenirii
singurătatea universului adunată într-un surâs
roua nepătată … păstrată în palma unei frunze
căutarea înfrigurată a adevărului – neîmblânzit de ruga cernită
nedumerirea atâtor frumuseţi ce mi-au furat lumina ochilor
… sunt orbul ce trăieşte din amintirea culorii…
unei clipe de viaţă
semnul mirării închis cu grijă într-un pumn de tristeţe
sunt
pentru o vreme
tot ce n-am putut să fiu
(sunt locul gol)
şi semnez
să-mi amintesc că cineva s-a agăţat cu încăpăţinare
de un nume…
Valentina Becart

15 august 2009

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de ioan lila pe August 18, 2009 la 11:46pm
Cum sa fac asta ?
Comentariu publicat de valentina pe August 18, 2009 la 4:49pm
"Mai bine da]i-mi mie visul
Remodelat \n paradisul
Care m` duce \n ispit`"
........................
Dragă domnule Ioan Lila,

"vina" e a celui ce cutează să smulgă din valuri cu "unduiri
perverse" spuma argintată ce încântă... (Ioan Lila)
mulţumesc pentru gândurile deosebite lăsate
în pagina mea.
... am o rugăminte: puteţi să repostaţi sonetele (corectate?)
îmi îngreunează puţin lecturarea...
mulţumesc
valentina
Comentariu publicat de ioan lila pe August 18, 2009 la 12:12am
Iata, VALENTINA - Florin, Delia, Dorina, Ion... firi sensibile, ardente, sint receptivi la poezia ta!
Comentariu publicat de Ion Burhan pe August 17, 2009 la 7:23pm
,,Si semnez sa-mi amintesc ca cineva s-a agatat cu incapatanare
de un nume..,,
am gasit multe profunzimi in versurile dumneavoatra dar despre acestea,cu rezonante din vechile culturi orientale ,m-a impresionat in mod deosebit.ACEL CINEVA , A CARUI IDENTITATE SE PIERDE PRECUM PICATURA DE PLOAIE IN OCEAN,PENTRU A RECOMPUNE O IMENSA PICATURA DE APA, SUNTETI DUMNEAVOSTRA,doamna VALENTINA BECART in aceasta intrupare,, O INDIVIDUALITATE CARE E CONSTIENTA DE INTREGUL DIN CARE FACE PARTE.
Comentariu publicat de Delia Staniloiu pe August 17, 2009 la 10:59am
Frumos nume.Cinste cui il poarta.Va multumesc pentru privilegiul de a va putea citi.
Comentariu publicat de ioan lila pe August 17, 2009 la 1:27am
Draga Valentina. Ma bucur ca sintem prieteni. Tu traiesti intr-o metafora sublima. Dar, fii atenta la avalansa de idei care ii dau ghes mintii tale. Iata metaforele: lacrima munţilor adunată în aurul adâncului, visul nopţii născut din aripi albe de ceară, … sunt orbul ce trăieşte din amintirea culorii…,, nedumerirea atâtor frumuseţi ce mi-au furat lumina ochilor ! Ma lasi sa iti trimit citeva sonete ?
Ioan LILA

Vichy, Fran]a

SONETE DISPERATE

|n memoria lui GHEORGHE PITU}
(Frate Pitu], iart`-m` c` pl\ng.)

Mercredi, 5 août 2009,
00:57:08

{I SOARELE A SC~P~TAT

{i soarele a sc`p`tat
Pe dup` dealul cu spinarea
|nfipt`-n ceruri precum marea
|nvolburat` pe-nserat

{i a c`zut din cer lumina
S-au stins [i stele cernite
{i toate par a fi silite
S` dea numai pe mine vina

Dar eu s\nt umbra, nu culoarea
De ce vre]i s` distruge]i floarea
Ce str`luce[te o clipit`

Mai bine da]i-mi mie visul
Remodelat \n paradisul
Care m` duce \n ispit`

VOI TRECE}I STRADA |N ZADAR

05/08/2009 01:12

Voi trece]i strada \n zadar
C\nd zilele de-odinioar`
Cu amintirile v` ar`
Pe raftul de la aprozar

Eu mai r`m\n aici o clip`
Voi luneca]i pe ghea]a vie]ii
Am \n]eles, s\nte]i drume]ii
Cu zborul min]ii sub arip`

Dar numai dintr-o pic`tur`
Voi vre]i s` face]i o tinctur`
De uns brocartul dimine]ii

Cactu[ii \nfloresc de dorul
Oceanului adus de norul
Spart ca ulcioru-n pragul vie]ii

SONET ABSCONS

mercredi 5 août 2009
1:25:56

Mai delir`m o clip` infernal`
|n lumea asta grea mustind perfid`
Sub cerul ce se ferec`-n firid`
Strivit [i el de pofta ei venal`

Ea, paradisul vie]ii cu unduiri perverse
O poart` de ie[ire [i chiar de disperare
Vapoarele pier toate ca dulcea dep`rtare
|n visurile nop]ii strivite de averse

Ne este dor de zboruri ades nimicitoare
Ca grelele de [oapte cor`bii [i vapoare
De[i ne este grea]` s` tot c`l`torim

Ne alung`m aleanul privind \n diminea]`
Cum \nfloresc pe rafturi tonele de verdea]`
{i brusc ne vine timpul ca s` ne nemurim
Comentariu publicat de florin contrea pe August 16, 2009 la 10:45pm
FILOZOFICA POEZIE...
... dificil de interpretat, poate din cauza temei extrem de abstracte dar si extrem de concrete in acelasi timp. Ai senzatia ca retraiesti istoria materiei si a spiritualitatii incrustate in materie, a evolutiei neincetate, a contrastului dintre realitati opuse si ostile.
Si in acest univers complex, in care misterul si eternul se contopesc, - sufletul omului chinuit de intrebari existentiale condamnat la a nu gasi raspuns.
Citez: "semnul mirarii inchis cu grija intr-un pumn de tristete" - o fraza in care - dincolo de aparentul nonsens se ascunde o adanca intelepciune, care nu e accesibila decat celor alesi.
Sunt impresionat dar nu pot explica logic de ce...
Semn de arta superioara.
Florin Contrea

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor