Suntem în stare de criză, că tot e la modă

Suntem în stare de criză, că tot e la modă,
Poate din cauza singurătăţii.
Avem pantofii lustruiţi dar chipurile desfigurate,
Plămânii uscaţi şi goi de atâtea ţipete.
Nu mai suntem fiinţe raţionale, minciunile le transformăm
În furnizori de energie
Şi facem blocaje cerebrale
La adevăruri.
Vocile cuminţi sunt ignorate
Iar prima grijă e să nu dăm cu ochii
De vreo oglindă capabilă să oprească inerţia
Sau poate fluida ură
Ce ne sufocă.

Suntem în criză, că tot e la modă,
Drumurile spre casă, imperfecte
Şi iarna asta ciudată,
Cu soarele, un vagabond mărunt
Mirosind a praf.
Fiecare om crede că răsăritul
E în locul arătat de el cu degetul
Şi tragedia e gata să populeze
Istoria dezorientată.
Cerul nu doarme doar că oamenii
Nu şi-au potrivit ceasurile
Şi pentru el.
Umbra mea se ceartă cu umbra ta
Într-o prostie,
Dispărem apoi ca şobolanii
Spre marginile roase
Ale lumii noastre egoiste.

Suntem personaje fără rimă,
Recitând haotic o viaţă convertită doar la buzunar.
Doare? Sau nici măcar nu se simte
Că viaţa devine săracă
Aruncând năvoadele urii cu har?

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Mariana Fulger pe August 1, 2009 la 9:00am
deci, nu suntem în criză!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor