Un tablou în faţa căruia nu ne putem defini, parcă-i lipseşte ceva…

Sau poate e o lume despărţită de noi,

căreia nu-i poţi descifra adevărul ultim pe care ni l-a lăsat…

E ceva magic la mijloc, care te fură

şi care te împiedică să surprinzi misterul pe care-l ascunde…

Există o clipă unică când acest mister se va lăsa descoperit.

Laşi timpul să treacă, valoarea tabloului creşte.

Şi va fi o clipă când îţi vei da seama cât preţuieşte o vechitură.

Urât spus.

Da, o vechitură.

Prin timp răzbate raza de soare care i-a dat viaţă,

soarele dragostei care l-a făcut nemuritor.

Când va veni clipa, când acest mister se va limpezi?

Imposibil.

Clipa viitoare se confundă cu clipa trecută,

când s-a produs irepetabilul.

Un moment sublim, când sufletul lui, incandescent vulcan a răbufnit.

Materia atinsă de el căpătase o altă valenţă, strălucea, vibra, prindea viaţă.

Energia pe care o avusese ascunsă în sine o dăruise unui obiect,

unui simplu obiect care din acea clipă emană continuu lumină,

asemeni unui soare…

Tablou neterminat…

Căci artistul s-a stins în clipa sublimă a creaţiei.

De ce ?

Sau poate era unicul tablou care nu putea fi terminat?

Şi misterul rămâne…

Vizualizări: 17

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor