sunt crescător de fluturi şi înălţător de vise,

uimit de tot ce-i zbor, am braţele întinse;

privesc prea singur luna, cu chipu-ncremenind,

cu tine întotdeauna, o atingeam zâmbind.

zburam fără hotare, văzduhul ne chema,

eram din două lumi, aveam aceeaşi stea

mai sus de cuibul lunii, ne luasem un refugiu,

câţi fluturi invadau, cât aur alb, cât luciu...

zburam de-odată lin, în pace priveam zorii,

atâtea mari furtuni, aveam sub aripi norii,

de zbucium pământean departe, neştiuţi,

azi zburând prin amintiri, mai liberi, dar pierduţi...

 

 

Vizualizări: 115

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor