te mai interesează noaptea?   


freamătul lăcustelor la capătul stepei 
mestecenii spânzuraţi de cer 
şoseaua pe care rulăm în tăcere 
picior peste picior stăteai cu fusta scurtă 
în vântul polar, mansarda mult prea mică 
treceam pe roşu ca un asteroid beat de tine 
împroşcam cu smoală tot universul cunoscut 
dublam viteză luminii pentru tine 
câmpurile magnetice se ruşinau, timidele 

aşa treceam vijelios 
în jurul parcului cu statui decapitate 
îmi pierdusem capul de atâta fericire nesperată 
îmi ardea în inimă un bec ultraviolet cât Carul mare 
şi nu, nu voiam să se termine noaptea 
fără un sărut la marginea abisului sărat... 
AG

Vizualizări: 159

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Mihai Pamfil pe Februarie 4, 2015 la 11:17pm

************

Comentariu publicat de Gabriela Mimi Boroianu pe Ianuarie 27, 2015 la 10:23am
Extraordinar text! Are forță!
Comentariu publicat de Victoria Stoian pe Ianuarie 27, 2015 la 9:07am

Doar noaptea se vede Carul mare! Mulţumesc!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor