Timpul în istoria naşterii şi renaşterii "coanelor" şi-n mica mea filozofie


Noi maniere de evaluare a cuconetului tradiţional

Am arătat în Mica mea filozofie că timpul este trimisul lui Dumnezeu pe pământ care face, desface, preface şi înnoieşte totul în natură, viaţă şi societate.
În această idee aş zice că timpul este cel care lucrează pe ţinte vii şi persoane autentice în care intră şi această faună a cuconetului de altă dată şi acum.
Criteriile de înnoire au la bază unul general, adică un surogat care înseamnă globalizarea jos arătată şi criterii specifice detaliate mai jos, un fel de standardizare după “Filip Tănase” din Bucureşti.
În funcţie de toate acestea, la clasificarea cuconetului într-o nouă viziune mondenă am avut în vedere mai întâi în linii mari, următoarele:

1. Criteriul global
În criteriul global intră două categorii din fauna cuconetului sus arătat şi anume:
-cucoanele, acele doamne din înalta societate care şi-au trăit traiul şi şi-au mâncat mălaiul şi au ieşit din peisaj.
-coanele tradiţionale numite şi coanele mari, care nu şi-au pierdut importanţa şi autenticitatea şi care au rămas în forma anterioară.

2. Criterii specifice
Afară de împărţirea grosieră sus arătată, mai există şi o împărţire en-detail pe noile criterii de evaluare jos arătate.

Ancestrala coana mare
Sarea şi piperul societăţii şi nu de puţine ori motiv de satiră şi umor în care intră toate mamele mari, mămăiţele şi nevestele noastre cele mai purii, precum şi cele asimilate lor, o imensă puzderie de coane mari.
Cam în toate locurile şi timpurile, în straturile şi ierarhiile sociale, termenul de coană a reprezentat parfumul de etichetă expirată. Ca să nu mă lungesc, proiectez o figură reprezentativă, cea din filmul Aniela, numită „coana Chiva”, care era peste tot şi totdeauna o bufonerie permanentă, un personaj rocambolesc.
Termenul şi-a păstrat tradiţia peste tot şi în zilele noastre, când cel de coană are aceeaşi semnificaţie.
Aşa cum am mai arătat înainte şi cu coana Vasâlica, turista caselor de pensii din municipiul Bucureşti.

Derivata mondenă şi paradisul mondenităţii

Din categoria tradiţională de „coană” a rezultat termenul de “coniţă” care priveşte soţiile de ştabi, de mahări şi de baştani, de interlopi şi mafioţi , sau o altă masă pestriţă enormă de învârtiţi care s-au îmbogăţit doar prin tunuri date în averea statului.
Din asemenea căsnicii au rezultat soţii care-şi iubesc soţii încornoraţi până la ultimul dolar, care obţin drept de semnătură în bancă, drept care le oferă acestor soţii următoarele variante norocoase:
-posibilitatea ca ele să rămână cu toată averea în timpul arestării bărbaţilor cu brăţări metacarpiene de către organele în drept.
-alta fiind ca ele să-i lase cu ochii-n soare, să plece cu averile în străinătate şi atât.
-ea să fugă cu averea alături de şoferul sau bodyguard-ul lui, un tip fermecător şi rafinat care –i toacă averea în occident şi-o lasă pe ea cu ochii-n soare.
-ea să se întoarcă spăşită şi să-i declare mafiotului că n-a rămas în occident, deoarece “nu putea trăi fără el.”
-o altă variantă este ca el, sătul de incultura, bădărănia şi tupeul ei, să-i facă un bebe cu fata care-i plimbă căţelul, una şcolită şi fermecătoare căreia-i lasă moştenire averea plodului din afara căsniciei.

Un alt sortiment de”coane mari”
La acest capitol arăt că acest sortiment de lux( la ţară) erau coanele mari provenite din soţiile de preşedinţi de CAP-uri, acele femei care depăşeau de regulă suta de kilograme, care reprezentau decor dentar numai de culoare galbenă indiferent dacă era aur sau aur fals, dar galben să fie, pentru a împrăştia senzaţie şi prestigiu în clasa lor burgheză nedeclarată. Erau toate îmbrăcate în cojoace de ţară argăsite şi cu blană la gât, ca semn al distincţiei burgheze rurale, dar din manierele lor nu lipseau formula: fă, ţaţă, dadă sau tălică, cu care se adresau ele ţărăncilor în momentele de intimitate şi admiraţie de care beneficiau.
Un exemplu concret îl întâlnim la nevasta preşedintelui de CAP, interpretat de Draga Olteanu în „Iarna bobocilor”.
Acestui tip de coană, i-am dedicat următorul catren:

Mamă soacră (coană mare)

Mamă soacră, mamă soacră
Ai rămas tot poamă acră,
De te-ai coace cât te-ai coace
Dulce nu te mai poţi face.

Din rândul fostelor tractoriste s-au desprins o altă categorie de coane mari, fomistele din democratura noastră, cărora le-am dedicat două catrene, citez:

Vouă
De foame nu vă plângeţi
Cureaua ştiţi s-o strângeţi,
Trăiţi de azi pe mâine
Doar cu răbdări pe pâine.

De când soacra-i la putere
Făcăleţul mălai cere,
Iar ceaunul democrat
Nu mai are sindicat.

Universala coana Tanţa din medicina românească
Ştiu şi ştiu bine că indiferent cum o cheamă pe femeia de serviciu, pe îngrijitoare, pe infirmierele mai bătrâne, atât medicii cât şi pacienţii o strigă cu “coana Tanţa”.
Ea (coana Tanţa) este un personaj legendar anonim, dar are cel puţin mândria că toată lumea-i zice:”coana Tanţa”.
Această coană Tanţa face muncile cele mai înjositoare cum ar fi: căratul ţucalelor, al vaselor de urină la pacienţii imobili, iar uneori face chiar şi clisme în grup la clinicile de urologie.
Tot coana Tanţa unge pacienţii cu alifii urât mirositoare, precum şi alte operaţii care repugnă infirmierelor care nici măcar nu mai există, ale căror posturi au fost blocate datorită crizelor care vin una după alta pentru a salva finanţele ţării pe seama acestor amărâte care au acceptat să lucreze fără bani, sperând în atenţia pacienţilor şi în ideea că statul le va remunera când se va redresa economia, adică la un fel de…..sfântu-aşteaptă.

Concluzii
Notele de fundamentare trecute, prezente şi viitoare privind dimensiunea şi fascinaţia timpului, dovedesc dacă mai era necesar, că el Măria sa Timpul este omniprezent în toate orele astrale ale omenirii, observaţie pe care o face şi Ştefan Zveig în cartea sa cu acelaşi nume.

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor