Aş vrea să te găsesc prin lume,
Măcar să-ţi spun că te iubesc,
Dar n-am curaj să te-ntâlnesc;
Tu eşti iubirea fără nume!...

Un vis încerc să înfirip
Şi tot alerg, din loc, în loc,
Dar nu te recunosc deloc;
Tu eşti iubirea fără chip!...

Încep să-ţi scriu, dar mă-ntrerup,
Mă tot opresc şi iar încep,
Că nici la scris nu mă pricep;
Tu eşti iubirea fără trup!...

Nimic din viitor n-a mai rămas
Să nu fi fost vreodată în trecut.
Eu ţi-am vorbit, dar ai tăcut;
Tu eşti iubirea fără glas!...

Mă voi gândi doar la ce-a fost,
Deşi, nicicând n-a fost să fie;
E doar o simplă poezie!
Tu eşti iubirea fără rost...

(Daniel Neguţ)

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor