Se’nalță, născute

din liniștea nopții,

valuri de vise,

în pace deplină,

fulgi de speranțe

în zbor spre lumină,

balanțe de gânduri

ce par echinopții.

 

Se’nalță spre cer

într-o rugă lăptoasă,

amestec de alb

și de nori cenușii,

de doruri pierdute

pe țărmuri pustii

umbrite de aripi

ce-n urmă le lasă.

 

Sunt clipele zilei

când anul se curmă,

linii de ceață

apar din decoruri,

multe pierdute

în zilele stoluri,

dar toate o-așteaptă

pe cea de pe urmă.

Vizualizări: 32

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor