Iată că a venit şi despărţirea
Şi ultima numărătoare-n doi
Înlăcrimaţi vom dezlega iubirea
Ce-a obosit să freamăte în noi

În zi de primăvară însorită
O sărutare-a scris întâiul vers
În poezia noastră inedită
Despre-o iubire de neînţeles

Ce ne-a înlănţuit atâta vreme
Şi care încă ne mai e zălog
Deşi ne roagă-n agonie, geme,
Să nu o consumăm ca pe un drog

Secaţi de-atâta oarbă suferinţă
Desferecăm  
blestemul ce-am purtat
O viaţă între noi cu umilinţă
Şi-n suflete venin ne-a strecurat

Şi iată, tot în zi de primăvară
A scris şi ultimul vers, un sărut,
Poemul ce-a-nceput odinioară
Cu o iubire ce-a durut prea mult

Adio-i plumb pe buzele aprinse
Din ochii grei curg lacrimi de granit
Peste mormântul viselor ucise
Şi-a dorului zdrobit şi răstignit

Autor: Alexa Mirela Minutza

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor