e-atât de cald


ca într-o sahară plină de paşi


ca şi când pământul


ar fi o piatră uriaşă


încălzită de un soare uriaş


şi văpaia lumii


arde inimi la proţap



e tulbure aerul


şi cu gust de cenuşă


prin vene curge lavă


roşie


şi alteori albastră


depinde de cer



cuvintele au explodat


într-o combustie spontană


sublimă


ca un foc de artificii


pe asfalt




e hilar


cum trece timpul


fără să-şi ceară voie


păcat că nu e loc


pentru încă un anotimp


căruia să-i spunem: poezie

Vizualizări: 45

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Bianca C. Dan pe Iunie 16, 2010 la 12:48pm
multumesc tuturor pentru comentarii!
Comentariu publicat de Ruben Bucoiu pe Iunie 14, 2010 la 10:56am
dar este loc de anotimpul asta, doar ca nu printre filele calendarului. :)
imi plac poemele tale, curg usor, simple in aparenta, artisitice si "adanci"
felicitari !
Comentariu publicat de adri pe Iunie 13, 2010 la 8:23pm
Felicitari Bianca. Sunt de acord ca ar trebui sa mai fie si acest anotimp. Dar poate fi anotimpul " poeziei" in orice anotimp. Toate au frumusetea lor.
Comentariu publicat de Muguras Maria Petrescu pe Iunie 13, 2010 la 8:27am
Bianca,
N incinti ca de obicei cu versurile tale. F. frumoasa poezie. Cel mai mult mi-a placut versul "ca într-o sahară plină de paşi", este uluitor.
Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Iunie 13, 2010 la 8:04am
Desi ma repet, deoarece am mai spus-o si cu alte ocazii, poetii sunt, pe langa marii contemplatori ai naturii vii, si niste vizionari, de care, fara a avea pretentia ca sunt un om de stiinta (poate tocmai de aceea ii iau in seama si pe poeti in ipotezele mele), oamenii de stiinta nu tin cont de loc.
Stiinta a aparut rational din necesitatea solutionarii unor probleme de functionare organica. Universul asta in care traim este ceva asemanator unei masini computerizate, dar are doua softuri: unul de functionare organica, pamanteana, si unul de decizie divina, de conectare armonica cu alte masini. Stiinta se ocupa doare de primul. Marile concepte religioase au aparut datorita unor impulsuri sufletesti de alta natura, pe care stiinta actuala nici macar nu le ia in seama. dar conceptele lor au impietrit si au devenit dogme.
Sigura conectare libera la acest soft divin, conectare on-line adecvata timpului nostru, o mai au artistii, din care poetii sunt o categorie aparte, care nu prea lasa loc de interpretari, datorita exprimarii lor in cuvinte.
Spre exemplu, in aceasta poezie regasim cuvintele trecutului (sahara, lava, cer albastru, anotimpuri - diversitatea perpetua a naturii de la desert la viata), ale timpului nostru (artificii, combustie - parca toate destinate functionarii la maxim a motoarelor acestei vieti organice, pe care vrem s-o consumam acum, fara a mai lasa nimic copiilor nostri - cu referire la proverbul american, devenit slogan al WHO - "noi nu am mostenit pamantul de la stramosi, ci l-am imprumutat de la copii"), dar si al celui care va veni (poezie=armonie).
Felicitari Bianca!
Ramane ca stiinta, ultima candela divina, sa-si revizuiasca atitudinea actuala de distrugere in masa.
Comentariu publicat de Constantin Grecu pe Iunie 13, 2010 la 2:06am
oricum,sufletul tău,Bianca,simnte atingerea tuturor anotimpurilor; şi pe cel al poeziei!
Comentariu publicat de Mircea Draganescu pe Iunie 13, 2010 la 12:29am
Cuvintele care explodează” într-o combustie spontană ” ,” ca un foc de artificii/ pe asfalt” ne dă speranța a încă unui anotimp ” căruia să-i spunem: poezie ”, și asta nu e păcat deși timpul trece....Mie îmi place cum scrii și poate într-o zi voi adăuga și un comentariu mai aplicat pe text.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor