UN FIR DE NISIP

Sunt un fir de nisip pe plaja vieţii
ce mai păstreză încă din căldura trupului tău
căldură, ce ţi-o voi dărui totdeauna.
Valul vieţii mă poartă spre ţărmuri necunoscute
înfruntând teama, necunoscutul, furtuna.
Te voi aştepta prin ani,
căldură primind şi dăruind totodată,
clădind castele de nisip,
renăscând cu fiecare dimineaţă.

Soare superb ce-ţi trimiţi raza prin neantul uitării,
căldura-ţi profundă mă topeşte,
mă transformă în vitralii străvechi şi cristaluri superbe,
încântând ochii, inducând în suflet plăcerea supremă.
Simt bucurie, plăcere, mândrie,
din haos m-am născut
prin haos de mană cu tine aş vrea sa alerg,
străbătând spaţiu şi timp,
mă topesc în neuitare...doar alături de tine.

rodica cernea
galati
16 aprilie, 2007

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor