- Simt uneori că sunt numai o pradă,

Un cerb cu coarne lungi, bun de vânat,

Și când nu e sezon, o cruciadă

Pornește după mine,-s unicat.

 

Simt uneori că ești o căprioară,

Un ied cu botul fin, catifelat

Și pentru vânători ești o comoară,

Vor să te aibă ca trofeu, în pat,

 

Dar lasă-i pe arcași să ne vâneze,

Nu ne ating, ni-s îngerii complici,

Cu noi pereții n-or să-și decoreze,

Ei vor pieri, dar noi vom fi aici.

 

- Aceşti nebuni deţinători de arme,

Suspecţi de crimă, fals şi braconaj

N-au depăşit minusculele karme

Şi doar lovind în noi îşi fac curaj.

 

Hăitaşi banali şi fără nicio clasă

Ne încolţesc avizi, în luminiş.

Pierd timpul... Chiar nu văd că nu ne pasă

Când mintea lor distrusă de haşiş

 

Aleargă-n urma noastră? Câte mile

Distanţă vor avea de străbătut,

Cu sufletele negre, infertile -

Iluzii rătăcite din trecut?

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Iulie 20, 2015 la 9:48pm

Hăitaşi banali şi fără nicio clasă

Ne încolţesc avizi, în luminiş.

Pierd timpul... Chiar nu văd că nu ne pasă

Când mintea lor distrusă-i de haşiş

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor