VALSUL CLIPEI

 

Ca o revărsare de apă

izvorâtă din inima unui deal plin de frăguţe

 e dăruirea iubirii

 nemăsurată

 o piatră şlefuită îndelung

 de nepotolita revedere

 care în serile lungi de iarnă

 îţi sfâşie răbdarea secundelor

care se rostogolesc

greu

 ca nişte pietre de moară

 pe povârnişul tăcut al poftelor netrăite

ca un joc de copil nevinovat

uitat pe tărâmul copilăriei

 e prima îmbrăţişare

desprinsă din chingile trupurilor înfrigurate

 înlănţuiţi valsăm neistoviţi

peste copacii dezgoliţi

 doar stelele ne luminează fărâma uriaşă de iubire

 care străluceşte precum lumina licuricilor 

 în nopţile înmiresmate de vară

 când florile câmpului secerate de coasa trebuinţei

 se ofilesc cu lacrimi parfumate

ca somnul dulce de dimineaţă

 e atingerea sentimentelor tale înflorite

  zâmbet de copil nevinovat

neumbrit de răutăţile lumii palpabile

 sufletul pereche plânge

 cu aripile frânte de false dăruiri

 răsărite din jungla existenţei duplicitare

 pe catifeaua unei seri

 au rămas îmbrăţişate trupurile celor două dorinţe

 adormite într-un sărut fugar

desprins parcă din veşnicia nemuritoare

 a purităţii iubirii.

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor