ţară de margine


acolo zăpezile sînt calde
frunţile munţilor netede
ochiul din prelucă blând
sângele aur
inima plumb şi
aramă


oamenii stau agăţaţi de
spinarea stâncilor materne
scormonind zările cu
focul din privire domol
femeile dau zile vieţii
iar pruncii viaţă
zilelor dau


acolo toate săptămânile sînt
dumineci
hainele sînt de
sărbătoare toate
ţuica-i din prună mistreaţă
slana-i cărnoasă
pâinea-i din grâu aurit
munca-i izvor de comoară
răsplata pe
măsura muncii
croită


şi numeni nu moare acolo
ci doar adoarme un pic
iar ochii văd încă
mult timp după aceia
şi râd sau
plâng cum e vremea


acolo cineva
mi-a-ngopat în zăpadă
inima
astfel izvoarele toate
calde râuri şi doruri
petrec printre şesuri
până departe la mine ajung
şi-mi umplu golul din piept
cu cenuşe




vatra băilor de plumb


năruiţi anii mei în lume
uitaţi străbunicii desprinşi din apele Marei
descălecând la degetul Cămârzanei sau chiar
agăţaţi de stânciile Chiuzbaiei
bând aspru borcut din Groape şi Cavnic au
aprins foc pentru slană la Creasta Cocoşului
când Pintea i-a slobozit peste neamuri în sate
bunicii mei s-au născut în Tăuţi
în Tăuţi de Sus deasupra Săsaului limpede
unde mrenele-şi etalau argintul alături de
aurul curgător al munţilor Baii Spriei
bunica-şi spăla rufele albe şi râul
îndrăgostit râul îi poleia gleznele ce vremuri
în vale creştea încet altă baie
Baia cea Mare băimărean tata-nopta în Tăuţi
bunicul cazuse-n război refuzâd amputarea
unchii nu-nţelegeau că Ardealu-i ciuntit
astfel au murit de contrabandă iar
bunica-şi ţinea crâşma-n hotare
când tata a fugit la Limpedea-n Blidari
mama l-a urmat sfioasă şi grea
Ferneziul sub Igniş pe malul Firizei străvezii
copilăria mi-a scăldat-o în Dâlba adâncă
acolo la Masa Verde şi Lacul Bodi mai sus
m-au alungat gazele de plumb de la Colb cu
trenuţul din Herja până la Dealul Crucii
aşa mi-am purtat ghiozdanul la şcoala cea
veche din Ţintirim la umbra Turnului Ştefan
trăgeam clopotul cel mare la ora unu
ce chipuri pădurile erau pline de mure
copacii mult mai înalţi la Izvoare şi
Ţibleşul părea mai aproape iar Gutâiul
îl preumblam ca la mine acasă
aici mi-am găsit muzele însetate la
Fântâna lui Pintea şi plâns-am la Locul Odihnei
Iar într-o zi am fugit speriat de fiorul
primei iubiri în Peştera Hoţilor şi
Dealul Frorilor cu Valea Roşie alături
leagăn de doruri şi fugă în lume mi-au fost
munţii mei şi-au curs lacrimile încălzind
acelaş blestem peste şesuri cu gânduri
blânde rostogolind printre ape mai jos
Lăpuşul le-a scăldat în Someş uitarea
până departe răsăritul să-mi poarte aleanul
ţară de margine ţară de plumb unde eşti

Vizualizări: 50

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Anisoara Iordache pe Septembrie 16, 2009 la 9:17am
Un poem deosebit de frumos despre " ţară de margine".
Comentariu publicat de ada chifor pe Septembrie 15, 2009 la 9:24pm
Si mie mi-i drag Ardealul! Frumoasa asocierea numelor stramosesti cu vers metaforic.Si asezarea poemului e ingrijita, mai intai canta balada apoi o numeste! Da !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor