" Doamne, …Tu Singur poţi, fără nicio greutate, să ajungi la mine în orice beznă..."

(Cuv. Arhimd. Sofronie)

 

de multe ori

mi s-a întâmplat

să fiu de față

când

singurătatea avea

un înțeles

umilinţă

înfrângere

smerenie

iar tăcerile

striveau

tulburau

șoaptele…

gândul chinuit

se întreba

cum poți Tu iubi întreaga lume

când omul de nimic

cu un curaj nebun

inima-ți

frânge

cu mâinile

amândouă

iar Tu doar iubești

plângi

cu fiecare dintre noi

și Doamne

de câte ori nu ți-am dat sărutul lui Iuda

ca unui străin…

tremurătoare

lacrimi stau să cadă

croindu-și drumuri

eliberatoare

mă iartă

fără minte

doar tina cutează să judece un Fiu de Împărat…

----------------------------------------

viața mea fără Tine

n-o mai înțeleg

din cea mai rămas bun

Ție mă dăruiesc...

 

 

 Sursa foto-Internet

 

maia

Vizualizări: 56

Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor