Voiam să-ţi spun că ninge şi te invit afară, 
Afară din cetate către păduri, oriunde, 
Să facem carnea noastră bolnavă să tresară 
De ceea ce într-însa curat se mai ascunde.

Un mărunţiş din norii pământului, ninsoarea,
Clinchetitor şi tandru, dar cine să mai ştie 
Şi viscolele sterpe incendiază marea 
aş vrea să-ţi fiu Ovidiu în Geţia pustie.

Şi mai voiam să-ţi dărui un vechi cojoc de oaie 
Şi mai voiam să-ţi dărui un drum până la munte
Şi nişte flori de toamnă, ţinute-ntr-o odaie 
Dar nu ştiu câtă vreme avem de amănunte.

Te-am deranjat degeaba, probabil ai probleme 
Când eu, cu ochii-n lacrimi privesc ninsori de sânge, 
Voiam să-ţi spun că-i bine şi n-ai de ce te teme,
Voiam să-ţi spun adio. Voiam să-ţi spun că ninge.

..... Adrian Păunescu

 Picturi, Mikhail Satarov ( n.1963 – Rusia)

Vizualizări: 199

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Stoica Alina pe Februarie 22, 2015 la 11:01am

Caldura exista, chiar si in spatele acestui anotim rece ...

Va multumesc ,domnule Nicolae !

Comentariu publicat de Stoica Alina pe Ianuarie 14, 2015 la 7:52pm

Aurelia ,mi-ai incantat sufletul ! Multumesc ! 

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor