Vorbeşte-mi, te rog, doar vorbeşte-mi

Poetul va vedea, astăzi şi mâine,
cu toţi ochii, prin toţi ochii.

Poetul va simţi, astăzi şi mâine,
cu toate inimile, prin toate inimile.

Poetul va râde şi plânge, astăzi şi mâine,
cu lacrimile noastre, prin lacrimile noastre.

Poetul va scrie, astăzi şi mâine,
cu toate mâinile, prin toate mâinile.

Poetul va trăi şi muri, astăzi şi mâine,
cu toate morţile voastre, prin toate morţile voastre.

Vorbeşte-mi, te rog, doar vorbeşte-mi!

Vorbeşte-mi de mirajul noilor primăveri,
de prima sau ultima vară,
Vorbeşte-mi de-a ta nestinsă flacără.
chiar dacă continui să râd şi să plâng prin ninsoare.

Vorbeşte-mi, te rog, doar vorbeşte-mi,

dar nu lasă cuvintele iernii să ne viscolească inimile.

Vizualizări: 106

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Decembrie 14, 2010 la 10:33pm

Poetul va "vorbi" doar prin trairile sale, cuvinte redate-n poeme... Compus prin unirea a doua parti, poemul a fost un raspuns liric simtit a-l reda prin vara... Ma bucur daca v-a placut. 

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Decembrie 8, 2010 la 11:55pm
Va multumesc, domnule Constantin Grecu.

Mihaela, iarna o vom lasa doar sa isi ninga fulgii zglobii peste nasucurile noastre, pentru florile ei de gheata la ferestre, pentru bataia cu bulgarii de zapada, pentru zambetul oamenilor de zapada, pentru ingerii impregnati in zapada, pentru bucuria zapazii, a saniutei, a patinajului, a luminii raspandite in sufletul nostru de sarbatorile acestui anotimp.
Cu aceeasi caldura launtrica.
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Decembrie 8, 2010 la 11:40pm
in comentariu tau, fiind sfarsitul...ultimul cuvant :



Mi-am strivit cuvintele
unul câte unul
şi le-am aşezat
atent în cerc,
unul peste altul
într-un templu
să-mi închid… trecutul.
Era ultimul cuvânt,
l-am pus acoperiş
căci nu-l puteam rosti,
era… ultimul.
, o seara frumoasa si sper ca vizitele-n dialoguri lirice si nu numai, va continua intre noi, Marius Iulian
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Decembrie 8, 2010 la 11:30pm
Un nou dialog liric. O intoarcere peste timp si in timp, iti multumesc, Marius Iulian.

Timpul va decide ~ ultimele picaturi

Timpul Ultimele
va Picaturi
decide din
Inceputul Clepsidra
Eu Sunt Eu!
Eu Sunt Tu!
Noi Suntem EL!
El e in Noi!
si
Sfarsitul...
Comentariu publicat de Mihaela Aionesei pe Decembrie 8, 2010 la 3:31pm
pentru căldură, pentru dragoste şi înţelegere îţi vorbesc, să nu lăsăm iarna să îşi facă de cap în sufletele noastre...
îmbrăţişări cu drag.
Comentariu publicat de Constantin Grecu pe Decembrie 8, 2010 la 8:06am
Felicitări,Irina:pentru ambele poezii!
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Decembrie 7, 2010 la 11:22pm
la "intrebarea" vorbita-n randurile tale(si poezia de pe blog si cea de la comentariu), am sa raspund astfel:

Întoarcere

Cu mâinile întinse a chemare
Peste nisipul zilelor, încet,
Un rug îmi arde clipele târzii
Tânjind în fiecare sfârşit un început
De timpul tău trecând în timpul meu
Că-i prea târziu să mă mai nasc o dată
În ochii însă fără tine, ce mă vrea.
Acoperind lumina mea albastră
De necuprins în marele contur
Sub urma ce te duce şi mă doare
La primul loc de-ntoarcere-n destin.
, o noapte linistita, Marius Iulian
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Decembrie 7, 2010 la 11:12pm
de sus, din 'naltul cerului,
de sus priveam lumea
eu mică, ea mare...

întunericul e departe,
mai cald,
lumea, copacii şi luna
se leagăna
la fiecare pas facut

desprind câteva stele,
felinare ce ne lumineaza
paşii,
amprente
în urma
trecerilor noastre...

alaturi de tata,
în zbor,
în visele mele,
chiar dacă
eu sunt aici,
el e acolo,
undeva
printre stele...
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe August 14, 2010 la 11:19am
In iluzia in care traim multe nu le stim, nu le percem constient,suntem doar "inspirati divin "dor ina... dar undeva launtric totul se schimba, acolo suntem noi, cei reali, cei adevarati.
Ma bucur ca "m-ai mai citit"...poate ca stiam asta, coexistenta contrariilor, poate ca doar simteam prin falfaitul aripii de inger, printr-o usoara alunecare de pleoapǎ... stii doar ca totul e energie, chiar daca teoria haosului descrie zborul unui fluture ce deviaza foarte mult traseul unor tornade, exista undeva o tesatura subtire, fara forma sau consistenta, poate nici nu s-a tesut in lumea prezenta ci intr-una anterioara, intr-un alt spatiu.
http://www.youtube.com/watch?v=PbWULu5_nXI&feature=related
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Iulie 12, 2010 la 10:40pm
Domnule Constantin Grecu, prin cuvant, prin gandul, boboc de floare inflorit, reusim sa simtim esenta fiecaruia.
Va multumesc pentru ca exprimarea redata, Irina

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor