ŢIPĂTUL

 

 

Lemnul crud al copacului proaspăt tăiat

din care picură seva acestui veac,

mirosul proaspăt al fibrei care se vrea neuron,

primăvara care nu a venit încă,

iarna care nu pleacă,

zăpezile murdare de viclenie,

acoperind albul virtual,

iată esenţa ţipătului la sfârşitul zilei...  

 

CONSTANTIN STANCU

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor