Să poţi fi martorul „trudei zadarnice”- condiţia esenţială este aceea –
de a te naşte cineva…
Şi, odată aruncat în lume, ţipătul tău ar trebui să deschidă ochii mari
celor apropiaţi care nu vor avea privilegiul să te vadă plecând…
Şi zilele se aşterneau promiţătoare una după alta
Şi nu puteau fi uitate cu uşurinţă … mersul de-a buşilea şi nici nopţile albe
O mână grijulie va păstra în albumul de familie pozele ce se vor
îngălbeni cu trecerea timpului
Doar cea care a zămislit viaţă – va rămâne o „pată colorată” cu zâmbetul
nefiresc de tânăr, alături de copilul răsfăţat cu părul bălai
Cureaua folosită de stăpânul casei (pentru ne-ascultare şi proastă învăţătură)
va fi păstrată în cufărul mic din lemn alături de muzicuţă, patinele cu rotile
şi mingea de fotbal
Destinul aştepta răbdător la răscruce… clipa de neatenţie –
Slab, înşirat şi cu mâini de pianist , nu puteai decât să-ţi rupi piciorul
şi să duci o viaţă de infirm….
Pasiunea pentru chirurgie te-a înălţat pe un piedestal unde nu mai era loc
şi pentru o femeie…
Nefericirea nu te-a ocolit. Dimpotrivă…
Întorcându-te acasă după o intervenţie delicată, într-o noapte de primăvară,
noapte încărcată de tandreţe şi poezie – pe neaşteptate – şi-a făcut apariţia
în drumul netulburat… fatalitatea –
În spatele gratiilor, mustrările de conştiinţă şi revolta împotriva destinului
funest – arătau oglinzii un chip în privirea căruia zăcea o singură întrebare:
„Şi toată ruinarea… din cauza unei „prostituate nenorocite” –
Doar mâinile de pianist şi-au păstrat fineţea, devenind ceva mai străvezii…
Şi cum de n-a văzut până atunci! totul era scris acolo….
A doua zi – când zorii se scăldau în bucuria dimineţii – te-au găsit fără
suflare… lângă albumul cu fotografii, lădiţa din lemn şi câteva „tratate
de specialitate” ce-ţi purtau semnătura –
„zestre” pentru urmaşi…

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de valentina pe Octombrie 25, 2009 la 4:05pm
Stimate Domnule Lucian Stoicescu,
s-a dorit o proză "poematică"...
(o radiografie a existenţei)
Dacă nu las scrierea să se "aşeze" un timp - apar expresii "nefericite"
care devin "duşmanii" acurateţii...
Voi încerca să aduc îmbunătăţiri.
Mulţumesc mult pentru analiza atentă şi părerea exprimată.
"şi cum de nu am văzut!"...
o zi frumoasă vă doresc.
valentina
Comentariu publicat de florin contrea pe Octombrie 23, 2009 la 9:35pm
O STRANIE...
... biografie. Impresionant. Si enigmaitic in acelasi timp... ca viata.
Multumesc mult pentru ocazia de a medita.
Florin Contrea
Comentariu publicat de abbilbal pe Octombrie 23, 2009 la 9:12pm
"Cureaua folosită de stăpânul casei (pentru ne-ascultare şi proastă învăţătură)
va fi păstrată în cufărul mic din lemn alături de muzicuţă, patinele cu rotile
şi mingea de fotbal"

Sunt singurele lucruri ale noastre, numai ale noastre, pentru tot timpul şi în tot locul pe unde umblăm.

"fără
suflare… lângă albumul cu fotografii, lădiţa din lemn şi..." nimic altceva.

Sărutmâna doamnă Valentina, mulţumesc şi... noa serbus tu dragă !
Comentariu publicat de adamescu cezarina victoria pe Octombrie 23, 2009 la 7:57pm
Frânturi de viaţă, adevărate vitralii sufleteşti, invitaţie la reflecţie asupra existenţei...
Toate acestea într-un poem frumos scris de o doamnă sensibilă.
Spre bucuria noastră.
Cezarina Adamescu
Comentariu publicat de george ionita pe Octombrie 23, 2009 la 7:50pm
pătrunzător, Valentina

de fiecare dată aici,
george
Comentariu publicat de valentina pe Octombrie 23, 2009 la 6:03pm
Dragă Doamna Delia Stăniloiu,

regret nespus... dar (referindu-mă la mine) nu pot
"ocoli" mereu realitatea care este atât de palpabilă...
poezia este un spaţiu privilegiat unde pot să evadez
din când în când...
...........
totuşi, gândurile frumoase rămân...
cu drag,
valentina
Comentariu publicat de Adrian Grauenfels pe Octombrie 23, 2009 la 6:00pm
PS nu mai pun texte aici ..ca e cu cenzura... regret Adri
Comentariu publicat de Adrian Grauenfels pe Octombrie 23, 2009 la 5:59pm
buna ideea...
ce luam dincolo ca zestre?... un briceag, o lupa si o bufnita. Never un creion . Promit ! Never!

Comentariu publicat de Delia Staniloiu pe Octombrie 23, 2009 la 5:54pm
Nu vreau sa citesc acest poem.Nu vreau si gata!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor