Zău că nu mi-am urcat cuvintele pe scară
şi podul meu are sertarele goale,
din când în când mai urc ceva la fum
fiindcă îmi place mirosul de crâşmă.

Femeia-mi zice;
bărbate e primăvară şi miroase a crud,
nu mai sta-n pivniţă, ieşi în grădină,
să auzi cum creşte iarba şi înfloresc merii.
Îi spun;
o să crească şi înflorească şi fără mine,
eu vreau să nu-mi înflorească vinul
pe care vreau să-l beau limpede
ca pe sângele Domnului.

Vai de capul tău întomnat,
o să mori cu ceaţa-n priviri
şi capul prea plin de băutură
de n-o să am nici la pomană.

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor