Povestea ca lumină.Versuri George Adrian Popescu ( eunescu)

Versuri - George Adrian Popescu ( eunescu)
recită - valentina becart

Vizualizări: 122

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de valentina pe Iulie 21, 2013 la 10:40pm

Stimate Mugurel Sasu,

dacă videopoezia a făcut să vibreze o singură coardă a inimii...

nu poate fi decât un câştig şi o bucurie.

Multe multumiri.

cele mai frumoase gânduri,

valentina

Comentariu publicat de Ioan Mugurel Sasu pe Iulie 21, 2013 la 10:12pm

Mulţumesc frumos. Aveam nevoie de un astfel de moment. Va doresc noapte frumoasa si un vis de neuitat (stiu că sunt şi din astea).

Comentariu publicat de valentina pe Iulie 19, 2013 la 12:46am

Povestea ca lumină

povestea pe care o spun
nici măcar nu s-a născut
pur şi simplu a fost
s-a trăit aşa cum se trăieşte lumina
venită de nicăieri
dusă peste tot
mereu încăpătoare
fără să îşi strige venitul
fără să îşi anunţe plecarea
pur şi simplu a fost
...
la fel a apărut şi ea
lumina în formă de femeie
pe o plajă de ocean într-o seară de basm
cu florile dantelei ridicate mai sus de genunchi
să îşi lase gleznele
pulpa fină
să sărute fără oprelişti
marea
...
era frumoasă
i-o spuneam în gând
cu flăcări de vulcan rostogolite în mine
peste apele atât de mult timp stătute în nemişcare
pe alveolele unei inimi
despre care nici nu ştiam că există
...
da
era frumoasă
îi şopteam că e frumoasă
reinventam frumosul sub pupilele mele
ca şi cămaşa de in subţire care îi acoperea sânii
dezmierdându-i în formă de poem
poemul devenea ea
eu care îi furam câte un vers
să îmi fie alean de ea
de noi
de visuri simfonie
...
noi eram versuri
visuri în vers
pentru că poezia a apărut mai târziu
mult mai târziu
pe când oamenii se umpluseră de versuri
care voiau să fugă în lume
fiecare pe filigramul unei alte tresăriri
prea multe versuri pe un singur gând
trupul ei minunat devenise deodată cântec
versul l-am trăit în forma stelară a galaxiilor

într-o zi
plaja oceanului am găsit-o pustie
lipsită de sens
fără versuri
fără poeme
fără triluri fluturi flori de păpădie
care să îmi descânte de iubire
nu mai era nimeni nu mai era lumină în zorii acelei zile
Edenul s-a lăsat înghiţit de mare
ca mine în propriul netimp

.............
din cauza unor defectiuni tehnice... n-am reusit sa inregistrez întregul poem.
auditie placuta.

cele mai frumoase gânduri,
valentina

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor