"sa nu te uiti pe gaura cheii....sa nu il sperii...sa nu faci zgomot...sa vina iar...an de an.. si anul asta si la anul...

In noaptea de colinda vie, cind stelele inghetate atirna pe cer si din munti iarna vine cu danganit de clopot simt caldura vorbelor si aburul iubirii aduse in prag de mos batrin cu nume de sfint...

E seara minunilor, a visului si a sperantei... E seara cind cineva drag iti va umple condurii cu dragoste, bucurie si incredere...E seara cind cuvintele sunt putine si gesturile sunt pline de intelesuri...E seara cind supravietuim nu datorita grijii ce ne-o purtam,ci datorita iubirii celorlalti...E seara tacerilor ce vorbesc...adevarate conversatii intre cei ce nu locuisc pe planeta cu noi, ci in noi, in suflet, in inima, in ginduri, in vise, in lacrimi, in ochi, in fiinta noastra.

...sa mai credem si anul asta in minuni....sa nu uitam sa fim copii...sa nu uitam de noi, de cei ce ii iubim si ne iubesc...
.. ai ghetute? lustruieste-le bine si pune-le pe pervaz...inchide ochii si viseaza. Miine vei gasi acolo dovada iubirii...si daca nu e nimeni care sa-ti picure dragoste in conduri, pune tu o petala, o creanga, o urma a ceea ce tu consideri ca te reprezinta ..amintiri,lacrimi, vorbe,plins, hohot de bucurie...

Mosul va veni daca nu uiti sa crezi in el si daca ai inima de copil...eu voi fi cu el sa te alint cu vorbe si sa te fac sa retraiesti o vreme ce a fost magnifica si incepe cu "a fost odata"...

...sa nu faci zgomot...sa nu te uiti pe gaura cheii...e aici...presara dragoste in viata ta...LA MULTI ANI!!! "

Vizualizări: 94

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Decembrie 6, 2010 la 12:18am
Am primit toate cadourile, draga mea Lu, mi-au adus o mare bucurie. Sper ca si la tine a ajuns Mos Nicolae. As fi vrut sa-i transmit cum mi-a facut copilaria fericita, cat de nerabdatoare il asteptam, desi mereu cu teama ca voi primi nuieluse. Cum ma bucuram pentru tot ce primeam, aroma portocalelor si dulciurilor... Doamne ce fericita eram!
Cum m-a facut sa cred mereu in vise...Si ce frumos era sa visezi si sa si reusesti sa le aduci la indeplinire pe multe... E tot ce ne dorim mai mult.
LA MULTI ANI!
Cu mare drag, te imbratisez, Irina


Istoria camasii fericitului
Un rege bolnav si bogat a adus in jurul sau toti marii doctori din lume ca sa-l vindece. Le-a oferit bani si bunuri, dar cu toate eforturile nici unul n-a putut face nimic. S-a prezentat la urma un necunoscut care i-a spus regelui asa: "Te vei vin deca, dar cu conditia sa gasesti un om fericit, sa-i iei camasa si s-o imbraci, si de indata te vei face sanatos ca si inainte!"

Au fost trimisi oameni peste tot, cu porunca sa gaseasca un om fericit si sa-i ia camasa. Dar nimeni nu putea gasi un om fericit. Fiecare din cei intrebati avea cate ceva de care sa se planga, o boala, un neajuns, fie barbati, fie femei, fie copii. I-au spus imparatului. "Cum, in toata imparatia mea sa nu fie nici un om fericit? Mai cautati". Si iarasi pornira oamenii imparatiei sa caute.

Intr-un sat, undeva, la o margine, la poalele unui munte, vazura un om foarte sarac, imbracat intr-o haina ponosita, contempland natura. L-au intrebat daca e fericit. "Sunt fericit", raspunse el, zambind si luminandu-si dintr-o data fata. "Sunt foarte, foarte fericit. Nu-mi lipseste nimic. Am totul. Multumesc Domnului pentru bucuria de a trai. Ce mi-as mai putea dori altceva? Pot sa va fiu de folos cu ceva?" intreba el.

"Scoate-ti imediat camasa", ii poruncira oamenii stapanirii, si dadura sa-i dezbrace haina cu care era imbracat. Cand i-o deschisera, spre stupefactia lor descoperira ca era atat de sarac, incat nici camasa nu avea pe el!

FRUMUSETEA SI CALDURA UNUI CADOU

Postasul suna de doua ori. Mai erau cinci zile pana la Craciun. Avea in mainile sale un mare pachet invelit intr-o frumoasa hartie, legat cu panglici aurii. Intra, raspunse o voce din interior.
Postasul intra Era o casa rau intretinuta, caci se gasea intr-o incapere plina de umbre si praf. Asezat intr-un fotoliu statea un batran.

- Priveste ce pachet de Craciun extraordinar, spuse bucuros postasul.
- Multumesc. Aseaza-l jos, spuse batranul cu cea mai trista voce auzita parca vreodata.
Postasul ramase intepenit cu pachetul in mana. Intuia foarte bine ca acel cadou era plin de lucruri minunate si acel batran nu avea pe chip nici macar o urma de bucurie.
Atunci de ce era asa de trist ?
- Dar domnule, nu ar trebui sa faci din aceasta zi o sarbatoare cu acest magnific cadou ?
- Nu pot, nu pot chiar deloc, spuse batranul cu lacrimi in ochi. Si incepu sa povesteasca postasului istoria fiicei sale, casatorita in orasul vecin si care devenise bogata.
In fiecare an ii trimitea un pachet de Craciun cu un biletel: De la fiica ta Luisa si de la sotul ei. Niciodata cateva urari personale, o vizita sau o invitatie: Vino sa petreci craciunul impreuna cu noi. Niciodata.
- Vino sa vezi, adauga batranul in timp ce se ridica obosit. Postasul il insoti pana la o camara. Batranul deschise usa.
– Dar…, ramase surprins postasul.
Camara era plina de cadouri de craciun. Erau toate celelalte daruri adunate din anii trecuti. Toate cu minunata lor hartie desenata si cu panglicile stralucitoare.
- Dar nici macar nu le-ati deschis, exclama postasul contrariat.
- Nu, raspunse trist batranul: nu este iubire inauntru.
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Decembrie 6, 2010 la 12:00am
Recunoştinţa unui copil

Odată, o învăţătoare le-a cerut copiilor din clasa întâi să facă un desen în care să reprezinte un lucru pentru care ei sunt recunoscători. S-a gândit că sunt puţine lucruri pentru care ar putea fi recunoscători aceşti copii din cartierele sărace. Era convinsă că majoritatea dintre ei vor desena fazani sau mese pline cu mâncare...

Copiii au trecut la lucru şi fiecare lucra concentrat la ceva. A uimit-o însă desenul pe care l-a făcut Dorinel: o simplă mână desenată copilăreşte. Dar mâna cui? Clasa a rămas impresionată de acea imagine abstractă. Unii şi-au spus părerile. "Cred că este mâna lui Dumnezeu care ne dă de mâncare", a zis un copil. "Un fermier - a sugerat altul - pentru că el creşte fazani..."

În final, în timp ce copiii lucrau încă la desenul lor, învăţătoarea s-a apropiat de banca lui Dorinel şi l-a întrebat a cui este mâna aceea. „Este mâna dumneavoastră, doamnă învăţătoare”, a şoptit sfios copilul.

Ea şi-a adus aminte că, mai mereu, în recreaţie, îl lua de mână pe Dorinel, un copil scund, sfios şi singuratic, şi mergea cu el afară, îndemnându-l să se bucure alături de colegi. Făcea acest lucru şi cu ceilalţi copiii, dar pentru Dorinel gestul acesta însemna mult, cel mai mult, de aceea a considerat că trebuie să fie recunoscător.

Un gest mărunt, care nu costă nimic, dar pentru acest copilaş a însemnat mult, mai mult decât dacă ar fi primit ceva material: dulciuri, jucării.
De aceea este bine să facem gesturi mici, simple, dar făcute din inimă şi cu iubire mare.
Nu trebuie să ne gândim la gesturi mari, căci căutând să facem fapte mari, le vom amesteca şi cu mândria, iar atunci le vom pierde, fiind ferm convinşi că avem fapte mari... Învăţătoarea nici nu s-a gândit vreodată că a făcut vreo faptă bună. I se părea ceva firesc ceea ce face, fără să-i vină vreun gând de mândrie, dar pentru Dorinel a însemnat mult.

Numai aşa dăruind, vom dobândi.
Comentariu publicat de Luminiţa Cristina Petcu pe Decembrie 5, 2010 la 11:34pm
Am aşezat pe fereastră cadourile şi gîndurile bune, pentru tine, Irinuca mea, şi l-am rugat pe Moş Nicolae să ţi le pună în cizmuliţe! La Mulţi Ani! Te îmbrăţişez, cu mult, mult, mult drag, Luminiţa
Comentariu publicat de Sânziana Batişte pe Decembrie 5, 2010 la 10:52pm
Mulţumesc pentru urări şi daruri frumoase, Irina !
La mulţi Moşi Nicolae :) !
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Decembrie 5, 2010 la 1:56pm
V-am lasat timp sa va pregatiti ghetutele...Pana diseara insa...Vine Mos Nicolae..

Istoria Sfatului Nicolae
Sfantul Nicolae mosteneste la moartea ambilor parinti, toata averea familiei pe care se hotaraste sa o foloseasca in scopuri umanitare, ajutandu-i pe cei saraci. El este cunoscut ca protector al copiilor mici, al călătorilor, al comercianţilor, al celor acuzaţi pe nedrept, al fetelor nemăritate si mireselor.

Legenda istoriei lui Mos Nicolae vorbeste despre un nobil sarac care avea 3 fete pe care nu le putea marita din cauza situatiei financiare precare. Se spune ca Nicolae de Mira, inainte de a deveni Sfant, a decis sa-l ajute pe acest nobil lasand cate un saculet cu aur la usa casei acestuia de fiecare data cand una dintre cele trei fete a ajuns la varsta maritisului. Vrand sa stie cine ii face aceste cadouri, nobilul a urmarit la cea de-a treia fata usa casei.
Povestea spune ca Nicolae s-a urcat pe acoperis si a dat drumul saculetului prin hornul casei in niste sosete puse la uscat. Astfel s-a nascut ideea ciorapilor atarnati la gura sobelor si a semineelor in care se primeau cadourile.

Obiceiuri de Mos Nicolae
In noaptea de 5 spre 6 decembrie vine Mos Nicolae. Toate ghetutele sunt lustruite si asezate la gura sobelor, la ferestre sau la usi.
Mos Nicolae nu uita pe nimeni, toti membrii familiei sunt rasplatiti cu fructe, dulciuri sau jucarii in functie de varsta.
Traditia vorbeste despre obiceiul Mosului Nicolae de a lasa copiilor care nu sunt cuminti, o nuielusa. In unele locuri, copiii lasa mosului un pic din mancarea lor preferata ca sa-i ierte ca nu au fost cuminti.
Fetele profita de noaptea Sfantului Nicoale pentru a folosi ritualuri prin care sa-si afle viitorul.
De asemenea, exista obiceiul sa se puna in apa crengute de pom fructiferi in casa, langa icoane care sa infloreasca de Anul Nou.
In functie de ce crenguta a inflorit, se preconizeaza recolta de fructe in noul an.

Traditiile si obiceiurile de Sfantul Nicolae difera de la o tara la alta.
De exemplu, in Olanda, Mosul calatoreste pe un vapor care soseste in ziua de 6 decembrie. El are o carte mare care ii spune ce copii au fost cuminti. Cei cuminti sunt rasplatiti cu daruri, iar cei obraznici sunt luati de asistentul sau, Black Peter.
În Danemarca, Moş Nicolae vine adus de reni cu un sac in spinare insotit de elfi carora copiii le ofera lapte si budinca de orez. In Italia, Mos Nicolae apare sub forma unei zane imbracata in negru care ofera dulciuri si jucarii copiilor insa pe 6 ianuarie.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor